De cata suferinta este nevoie pentru a simti cu adevarat bucuria? De cata suferinta este nevoie pentru a cauta bucuria in orice gest pe care il faci? Cata suferinta trebuie sa iti insoteasca fiecare gura de aer ca sa stii sa pretuiesti clipa de bucurie in care totul sta pe loc si nimc nu mai doare? Cata suferinta este necasara pentru ca trupul sa inteleaga ca mintea este singura care il impiedica sa simta bucuria? DE cata suferinta are nevoie egoul nostru pentru a-si da seama ca viata deplina nu se masoara dupa cantatea de suferinta ci numai dupa cea de bucurie?
Bucurie sa va fie clipa si eternitatea si cand totul doare in jur si in voi aduceti-va aminte ca voi nu sunteti acea durere… ci doar ecoul divin al unei bucurii mai mari decat CREATIA!
Bucurie sa invatam sa ne fim unii altora si oridecate ori ne intalnim pe cale sa ne recunoastem unii pe altii dupa seninatatea cu care privim orice nor de pe cerul vietii!
Viata pentru unii este o scoala permanenta… pentru altii este o vacanta… Pentru unii conteaza cat sufera… si sunt mandri de suferinta lor ca de singura reusita demna de scos in evidenta in fata celorlalti. Pentru altii bucuria este singura care sa sens vietii…
Un zambet larg… din toata inima, face mai mult decat orice lacrima de mila!
Lasa un comentariu